Consultarea FRA – Agenția pentru Drepturi Fundamentale privind spațiul civic pentru perioada 2024 a adunat răspunsuri de la 453 de organizații, dintre care 376 au sediul în Uniunea Europeană (UE). Concluziile prezintă o situație în continuă deteriorare nu numai la nivel național, ci și la nivelul UE. Ca răspuns la o întrebare privind modul în care s-au schimbat în 2024 condițiile la nivel european pentru ONG-urile care activează în domeniul drepturilor omului, 22 % dintre organizațiile care au răspuns au afirmat că acestea s-au deteriorat semnificativ, 48 % au afirmat că s-au deteriorat, 26 % au afirmat că au rămas neschimbate și doar 3 % au afirmat că condițiile s-au îmbunătățit.

Mediul online a ieșit în evidență ca unul dintre cele mai ostile pentru ONG-uri. Amenințările digitale, atacurile online, supravegherea și restricțiile privind libertatea de exprimare nu mai sunt experiențe excepționale pentru organizațiile societății civile.

Organizațiile societății civile care apără drepturile persoanelor aflate în situații vulnerabile – cum ar fi solicitanții de azil, minoritățile religioase sau etnice, romii și/sau persoanele LGBTIQ+ sau persoanele fără adăpost – precum și cele care activează în domeniul infracțiunilor motivate de ură, al combaterii rasismului și al sănătății și drepturilor sexuale și reproductive, raportează cele mai multe amenințări și atacuri fizice.

 

• Amenințări verbale și atacuri online

Acesta este, în mod constant, cel mai frecvent tip de incident înregistrat în fiecare an începând din 2018. În 2024, 67 % dintre ONG-urile cu sediul în UE au fost ținta amenințărilor și atacurilor verbale online fie des, fie uneori — ceea ce le face, de departe, cea mai comună formă de atac cu care se confruntă organizațiile pentru drepturile omului.

 

• Atacuri împotriva infrastructurii digitale

În 2024, 27 % dintre ONG-urile care au răspuns la sondaj au fost victime, frecvent sau ocazional, ale unor atacuri online împotriva infrastructurii digitale. Datele privind tendințele arată că atacurile asupra infrastructurii digitale au devenit o experiență din ce în ce mai frecventă în ultimii ani, reprezentând una dintre cele mai clare tendințe ascendente înregistrate începând cu 2019.

 

• Restricții privind conținutul online

20% dintre ONG-urile care au răspuns au raportat că au fost supuse restricțiilor aplicate conținutului online al activității lor frecvent sau ocazional în 2024.

 

• Suspiciuni de supraveghere

18% dintre ONG-uri au raportat că au suspectat supravegherea din partea forțelor de ordine, deseori sau uneori. Organizațiile care activează în mod specific în domeniul libertății de exprimare, al combaterii corupției și al transparenței, al spațiului civic, al drepturilor digitale, al democrației și al statului de drept, precum și al accesului la justiție au raportat acest lucru la rate semnificativ mai ridicate decât media. Un aspect crucial este faptul că organizațiile care activează în domeniul romilor și travellers sunt, de asemenea, menționate în mod explicit în raport ca fiind supuse unor niveluri ridicate de supraveghere suspectată — ceea ce le plasează alături de organizațiile pentru drepturile digitale și libertatea de exprimare printre cele mai monitorizate de către forțele de ordine.

 

• Domeniile cele mai afectate: drepturile digitale, organizațiile rome și LGBTIQ+

Raportul identifică organizațiile care activează în domeniul drepturilor digitale, al confidențialității și al protecției datelor printre cele care se confruntă cu niveluri disproporționat de ridicate de SLAPP-uri și de supraveghere suspectată. În ceea ce privește în mod specific organizațiile rome și ale nomazilor, datele evidențiază două vulnerabilități deosebit de acute: supravegherea suspectată din partea forțelor de ordine și amenințările și atacurile fizice — acestea din urmă fiind înregistrate la rate ridicate în toate categoriile de ONG-uri. Organizațiile LGBTIQ+ se confruntă cu un profil de amenințări la fel de amplu, cu rate ridicate de amenințări verbale și atacuri fizice împotriva angajaților și voluntarilor, precum și cu o experiență de criminalizare a activității lor mai mare decât media. Atât organizațiile rome/de nomazi, cât și cele LGBTIQ+ își desfășoară astfel activitatea în medii în care ostilitatea online este agravată de riscuri fizice în lumea reală, ceea ce sugerează un model intersecțional de persecuție țintită, mai degrabă decât o expunere incidentală.

 

• Dificultăți juridice și de reglementare online

Libertatea de exprimare, ca drept respectat, este unul dintre cele mai problematice domenii monitorizate, peste o treime dintre ONG-urile care au răspuns (34%) confruntându-se cu dificultăți deseori sau uneori în 2024. Datele privind tendințele arată că aceasta a fost o preocupare persistentă și în creștere încă din 2019. Legile privind protecția datelor au fost identificate ca sursă de dificultăți operaționale de către 28 % dintre respondenți, iar regulile privind finanțarea străină sau agenții străini, care afectează din ce în ce mai mult strângerea de fonduri online și operațiunile digitale internaționale, de către 27 %.

 

• Incriminarea

Tentativele de incriminare a activității ONG-urilor sunt în creștere, conform datelor colectate pe mai mulți ani. Organizațiile care activează în domeniul libertății de exprimare s-au numărat printre cele mai afectate, alături de cele care activează în domeniul combaterii rasismului, al sprijinului pentru imigranți, al infracțiunilor motivate de ură și al spațiului civic. Organizațiile LGBTIQ+ apar, de asemenea, în grupul cu un nivel ridicat de incriminare, ceea ce reflectă tendințele politice mai largi din mai multe state membre ale UE, unde activitatea lor a fost prezentată de actori ostili ca fiind inadmisibilă din punct de vedere ideologic.

 

Analiza tendințelor pe mai mulți ani (2019–2024) evidențiază în mod explicit două categorii legate de mediul online care prezintă cea mai clară creștere în timp: reportajele negative din mass-media și campaniile care vizează ONG-urile, precum și atacurile împotriva infrastructurii digitale. Condițiile generale la nivelul UE s-au deteriorat substanțial începând cu 2022. În cazul organizațiilor rome și LGBTIQ+, aceste tendințe sistemice sunt agravate de modele specifice și persistente de țintire — prin supraveghere, intimidare fizică, criminalizare și reduceri de finanțare motivate politic — care le plasează printre cele mai vulnerabile categorii de actori ai societății civile din Uniunea Europeană.

Este important de menționat că acest raport de sinteză al FRA nu oferă o defalcare a constatărilor la nivel de țară; toate datele sunt agregate la nivelul UE și nu este prezentată nicio analiză specifică pentru România sau pentru orice alt stat membru. Singura referire directă la România din raport este de natură cantitativă: 30 de organizații române au participat la consultarea din 2024, ceea ce face din România una dintre țările cele mai bine reprezentate în setul de date, comparabilă cu Germania (27 de organizații) și Grecia (27).