{"id":1696,"date":"2026-05-21T11:50:47","date_gmt":"2026-05-21T11:50:47","guid":{"rendered":"https:\/\/safenarratives.org\/?p=1696"},"modified":"2026-05-21T11:53:42","modified_gmt":"2026-05-21T11:53:42","slug":"stat-de-frontiera-romania-si-arhitectura-digitala-a-migratiei-ue","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/safenarratives.org\/index.php\/2026\/05\/21\/stat-de-frontiera-romania-si-arhitectura-digitala-a-migratiei-ue\/","title":{"rendered":"Stat de frontier\u0103: Rom\u00e2nia \u0219i arhitectura digital\u0103 a migra\u021biei UE"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

\n Stat de frontier\u0103: Rom\u00e2nia \u0219i arhitectura digital\u0103 a migra\u021biei UE\n <\/strong>\n<\/h2><\/h2>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Trei instrumente legislative europene recente \u2014 noul Eurodac (UE) 2024\/1358[1]<\/a>,\u00a0 Regulamentul de Screening (UE) 2024\/1356[2]<\/a>, (ambele adoptate \u00een mai 2024, aplicabile din iunie 2026) \u0219i propunerea de Regulament privind returnarea (martie 2025, \u00een curs de negociere)[3]<\/a> \u2014 formeaz\u0103 un sistem integrat de supraveghere digital\u0103 total\u0103 a migran\u021bilor non-UE: de la \u00eenregistrarea biometric\u0103 la frontier\u0103, la stocarea datelor \u00een baze interconectate accesibile autorit\u0103\u021bilor penale, p\u00e2n\u0103 la execu\u021bia for\u021bat\u0103 a deciziei de returnare.<\/p>

\u00a0<\/p>

Eurodac colecteaz\u0103 amprente \u0219i imagini faciale de la copii de minimum 6 ani, stocheaz\u0103 date p\u00e2n\u0103 la 10 ani \u0219i le face accesibile Europol \u0219i structurilor de securitate din toat\u0103 Uniunea European\u0103, supun\u00e2nd principiul limit\u0103rii scopului GDPR unei presiuni sistemice. Regulamentul de Screening impune control biometric exclusiv resortisan\u021bilor non-UE, cu risc documentat de profilare etnic\u0103 \u0219i rasial\u0103. Propunerea de Regulament privind returnarea introduce Ordinul European de Returnare \u00eenregistrat \u00een SIS II, elimin\u0103 efectul suspensiv al contesta\u021biei \u0219i permite returnarea \u00eentr-o \u021bar\u0103 ter\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu persoana vizat\u0103, inclusiv pentru familii cu copii. Efectul cumulativ este criminalizarea vulnerabilit\u0103\u021bii. Compatibilizarea acestui cadru cu standardele drepturilor omului impune, cel pu\u021bin, condi\u021bionarea accesului penal la datele biometrice de mandat judiciar, garantarea efectului suspensiv al contesta\u021biei deciziei de returnare, eliminarea return hubs \u0219i instituirea unui drept efectiv de rectificare \u0219i \u0219tergere a datelor din bazele de date europene.<\/p>

\u00a0<\/p>

I. CONTEXT NORMATIV<\/strong><\/p>

\u00a0<\/p>

La 14 mai 2024, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Pactul privind migra\u021bia \u015fi azilul, un pachet legislativ cuprinz\u00e2nd zece instrumente normative menite s\u0103 reformeze profund sistemul european de gestionare a fluxurilor migratorii. Printre cele zece instrumente normative se afl\u0103 Eurodac \u0219i Regulamentul de Screening. Pactul, care va intra \u00een aplicare \u00een integralitate la 12 iunie 2026, reprezint\u0103 cea mai ambi\u021bioas\u0103 reform\u0103 a politicii de imigrare \u015fi azil la nivelul UE din ultimii 20 de ani.<\/p>

\u00a0<\/p>

Aproape un an mai t\u00e2rziu, \u00een martie 2025, Comisia European\u0103 a prezentat o nou\u0103 propunere de Regulament privind returnarea, destinat\u0103 s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 Directiva de Returnare existent\u0103[4]<\/a>. \u00cen contextul propunerii noului Regulament, este eviden\u021biat faptul c\u0103 Directiva de Returnare actual\u0103 se confrunt\u0103 cu o serie de provoc\u0103ri care afecteaz\u0103 eficien\u021ba \u0219i eficacitatea procedurilor de returnare. Printre aceste provoc\u0103ri se enumer\u0103: \u201eLipsa de cooperare din partea resortisan\u021bilor \u021b\u0103rilor ter\u021be, care pot opune rezisten\u021b\u0103, pot fugi sau pot \u00eempiedica \u00een alt mod eforturile de returnare, \u00eengreuneaz\u0103 punerea \u00een aplicare a deciziilor de returnare. Statele membre se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi \u00een urm\u0103rirea resortisan\u021bilor \u021b\u0103rilor ter\u021be pe parcursul diferitelor etape ale procedurilor de returnare, ceea ce \u00eencetine\u0219te sau \u00eempiedic\u0103 progresul.\u201d<\/em><\/p>

\u00a0<\/p>

La 8 decembrie 2025, Consiliul UE \u0219i-a finalizat pozi\u021bia cu privire la legisla\u021bia UE privind returnarea resortisan\u021bilor \u021b\u0103rilor ter\u021be afla\u021bi \u00een situa\u021bie de \u0219edere ilegal\u0103, urm\u00e2nd s\u0103 intre \u00een negocieri cu Parlamentul European.[5]<\/a> Aceast\u0103 pozi\u021bie confirm\u0103 direc\u021bia politic\u0103 a UE\u00a0 de a construi un sistem integrat de gestionare \u0219i returnare a migran\u021bilor non-UE. \u00a0Propunerea privind normele comune pentru return\u0103ri vine \u00een completarea pactului \u0219i a fost prezentat\u0103 de Comisia European\u0103 \u00een martie 2025.<\/p>

\u00a0<\/p>

Aceste trei instrumente (Eurodac, Regulamentul de Screening \u015fi Regulamentul de returnare) formeaz\u0103 \u00eempreun\u0103 un sistem integrat de control digital care acoper\u0103 \u00eentregul parcurs al migrantului non-UE \u00een spa\u021biul european: de la identificarea biometric\u0103 la frontiere, la stocarea datelor \u00een baze centralizate interconectate, \u015fi p\u00e2n\u0103 la execu\u021bia for\u021bat\u0103 a deciziei de returnare.<\/p>

\u00a0<\/p>

Din perspectiva drepturilor digitale, aceast\u0103 arhitectur\u0103 ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri legitime privind compatibilitatea cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE[6]<\/a>, cu GDPR (Regulamentul (UE) 2016\/679)[7]<\/a>, cu Conven\u021bia European\u0103 a Drepturilor Omului \u015fi cu principiile generale ale nediscrimin\u0103rii.<\/p>

\u00a0<\/p>

II. EURODAC <\/strong><\/p>

\u00a0<\/p>

Regulamentul (UE) 2024\/1358 marcheaz\u0103 o transformare a bazei de date Eurodac. Fa\u021b\u0103 de versiunea anterioar\u0103, noul regulament prevede: (i) colectarea de imagini faciale ca date biometrice suplimentare; (ii) extinderea obliga\u021biei de \u00eenregistrare biometric\u0103 la copiii cu v\u00e2rsta de minimum 6 ani (fa\u021b\u0103 de 14 ani anterior); (iii) colectarea de date alphanumerice extinse; (iv) \u00eenregistrarea unui \u201emarcaj de securitate\u201d pentru persoanele care reprezint\u0103 poten\u021bial un risc pentru securitatea intern\u0103.<\/p>

\u00a0<\/p>

Extinderea obliga\u021biei de colectare biometric\u0103 la copiii de minimum 6 ani este dificil de reconciliat cu art. 24 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE \u0219i cu art. 3 din Conven\u021bia ONU privind Drepturile Copilului (CRC), care impun ca interesul superior al copilului s\u0103 constituie considerentul primordial \u00een orice ac\u021biune ce \u00eei prive\u0219te pe copii. [8]<\/a> Regulamentul nu furnizeaz\u0103 nicio analiz\u0103 de necesitate sau propor\u021bionalitate care s\u0103 justifice reducerea pragului de v\u00e2rst\u0103 de la 14 la 6 ani.<\/p>

\u00cen plus, art. 14 alin. (1) permite, \u201e\u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103”, aplicarea unui \u201enivel de coerci\u021bie propor\u021bional” fa\u021b\u0103 de minori pentru a asigura colectarea biometric\u0103<\/strong>. Garan\u021biile procedurale prev\u0103zute, anume func\u021bionar instruit, reprezentant independent, nu pot legitima o ingerin\u021b\u0103 care nu trece testul de propor\u021bionalitate \u00een substan\u021ba sa.<\/p>

\u00a0<\/p>

Potrivit art. 3 (6) \u201eToate seturile de date \u00eenregistrate \u00een Eurodac care corespund aceluia\u0219i resortisant al unei \u0163\u0103ri ter\u0163e sau aceluia\u0219i apatrid se conecteaz\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 secven\u0163\u0103<\/strong>.\u201d<\/em><\/p>

\u00a0<\/p>

Sistemul impune stocarea datelor pentru perioade semnificative: 10 ani pentru solicitan\u021bii de protec\u021bie interna\u021bional\u0103, 5 ani pentru resortisan\u0163ii \u0163\u0103rilor ter\u0163e sau apatrizii re\u0163inu\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu trecerea ilegal\u0103 a unei frontiere externe sau care se afl\u0103 \u00een situa\u021bie de \u015federe ilegal\u0103. Baza de date este accesibil\u0103 autorit\u0103\u0163ilor desemnate din statele membre care sunt responsabile de prevenirea, depistarea sau investigarea infrac\u0163iunilor de terorism sau a altor infrac\u0163iuni grave, autorit\u0103\u021bii desemnat\u0103 a Europol, unit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale ale ETIAS[9]<\/a> \u0219i autorit\u0103\u0163ilor competente \u00een domeniul vizelor.<\/p>

\u00a0<\/p>

Inter-operabilitatea sistemelor de migra\u021bie cu cele de securitate constituie dimensiunea cea mai problematic\u0103<\/strong>. Regulamentele de interoperabilitate (UE) 2019\/817 \u015fi 2019\/818 creeaz\u0103 un cadru comun pentru conectarea a \u015fase sisteme: Sistemul de intrare\/ie\u0219ire (EES), Sistemul de informa\u0163ii privind vizele (VIS), Sistemul european de informa\u0163ii \u0219i de autorizare privind c\u0103l\u0103toriile (ETIAS), Eurodac, Sistemul de informa\u0163ii Schengen (SIS) \u0219i Sistemul european de informa\u0163ii cu privire la cazierele judiciare ale resortisan\u0163ilor \u0163\u0103rilor ter\u0163e (ECRIS-TCN).[10]<\/a> Principiul limit\u0103rii scopului (art. 5 alin. 1 lit. b GDPR) este astfel supus unei presiuni sistemice: datele colectate \u00een contextul protec\u021biei interna\u021bionale devin accesibile \u00een cadrul investiga\u021biilor penale.<\/p>

\u00a0<\/p>

Pe de alt\u0103 parte, Artificial Intelligence Act (Regulamentul (UE) 2024\/1689) clasific\u0103 sistemele de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 (IA) utilizate \u00een contextul migra\u021biei, azilului \u0219i gestion\u0103rii controlului la frontiere drept sisteme cu risc ridicat (Anexa III, categoria 7).[11]<\/a> Cu toate acestea, art. 111 prevede c\u0103 sistemele informatice la scar\u0103 larg\u0103 deja opera\u021bionale (inclusiv Eurodac, SIS, VIS, ETIAS \u0219i ECRIS-TCN) trebuie s\u0103 intre \u00een conformitate cu prezentul Regulament abia p\u00e2n\u0103 la 31 decembrie 2030<\/strong>, beneficiind astfel de o perioad\u0103 de tranzi\u021bie de aproximativ patru ani. Clasificarea ca risc ridicat f\u0103r\u0103 garan\u021bii corespunz\u0103toare permite implementarea sistemelor de identificare biometric\u0103 la frontiere pentru a descuraja \u0219i preveni intrarea migran\u021bilor \u0219i solicitan\u021bilor de protec\u021bie interna\u021bional\u0103. Acestea pot facilita \u0219i amplifica profilare rasial\u0103, utiliz\u00e2nd etnia sau culoarea pielii drept indicatori ai statutului migratoriu al unei persoane, f\u0103r\u0103 a recunoa\u0219te riscurile semnificative de discriminare pe care le implic\u0103. Aceast\u0103 perioad\u0103 de intrare \u00een conformitate creeaz\u0103 un regim de opacitate algoritmic\u0103 pentru tocmai tehnologiile cu cel mai ridicat poten\u021bial de impact asupra drepturilor fundamentale ale migran\u021bilor; regim incompatibil cu principiul responsabiliz\u0103rii prev\u0103zut la art. 5 alin. (2) GDPR \u0219i cu dreptul la o cale de atac efectiv\u0103 \u0219i la un proces echitabil garantat de art. 47 din Cart\u0103.<\/p>

\u00a0<\/p>

III. REGULAMENTUL DE SCREENING <\/strong><\/p>

\u00a0<\/p>

Regulamentul de Screening (UE) 2024\/1356 instituie o obliga\u021bie generalizat\u0103 de control biometric \u015fi documentar aplicabil\u0103 exclusiv resortisan\u021bilor \u021b\u0103rilor ter\u021be care traverseaz\u0103 frontierele externe f\u0103r\u0103 \u00eendeplinirea condi\u021biilor de intrare. Aceast\u0103 delimitare pe criteriul na\u021bionalit\u0103\u021bii constituie, \u00een sine, o form\u0103 de tratament diferen\u021biat. De\u015fi tratatele europene permit restric\u021bii ale drepturilor fundamentale pentru motive de ordine public\u0103 \u015fi securitate[12]<\/a>, Curtea de Justi\u021bie a UE a statuat constant c\u0103 orice restric\u021bie trebuie s\u0103 fie propor\u021bional\u0103 \u015fi s\u0103 nu afecteze esen\u021ba dreptului \u00een cauz\u0103.[13]<\/a><\/p>

\u00a0<\/p>

Riscul de profilare etnic\u0103 \u015fi rasial\u0103 este inerent acestui sistem. Cercet\u0103torii avertizeaz\u0103 c\u0103 extinderea accesului autorit\u0103\u021bilor penale la datele biometrice din Eurodac submineaz\u0103 principiul limit\u0103rii scopului \u0219i produce un efect de \u201ecrimmigration”<\/em>, adic\u0103 \u00eentrep\u0103trunderea controlului infrac\u021bional cu controlul migra\u021biei, trat\u00e2nd practic statutul de solicitant de azil ca pe un indicator de risc penal.[14]<\/a> Aceast\u0103 abordare este incompatibil\u0103 cu jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului \u00een cauza S. \u015fi Marper c. Regatul Unit, \u00een care Curtea a statuat c\u0103 stocarea datelor biometrice ale persoanelor necondamnate definitiv pe perioad\u0103 mai lung\u0103 dec\u00e2t este necesar pentru scopurile pentru care acestea sunt \u00eenregistrate constituie o \u00eenc\u0103lcare a art. 8 din Conven\u021bia european\u0103 a Drepturilor Omului (CEDO).[15]<\/a><\/p>

\u00a0<\/p>

Mecanismele de monitorizare prev\u0103zute de Regulament sunt salutare \u00een principiu. Art. 10 impune fiec\u0103rui stat membru instituirea unui mecanism independent de monitorizare a respect\u0103rii dreptului Uniunii \u0219i a dreptului interna\u021bional pe parcursul screeningului, cu competen\u021ba de a emite recomand\u0103ri anuale, de a efectua verific\u0103ri la fa\u021ba locului \u0219i verific\u0103ri aleatorii neanun\u021bate, \u0219i cu participarea ombudsmanilor na\u021bionali, a institu\u021biilor na\u021bionale pentru drepturile omului \u0219i a mecanismelor OPCAT (Protocolul Op\u021bional la Conven\u021bia \u00eempotriva Torturii). Cu toate acestea, eficacitatea acestui cadru este structural fragil\u0103. Raportul Agen\u021biei pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) privind drepturile fundamentale din 2024 constat\u0103 c\u0103, \u00een dreptul UE \u00een vigoare, nu exist\u0103 nicio obliga\u021bie expres\u0103 pentru statele membre de a monitoriza drepturile fundamentale la frontiere corespunz\u0103toare obliga\u021biei de monitorizare a Frontex[16]<\/a>, iar Comisia European\u0103 se limiteaz\u0103 la a \u00eencuraja statele membre s\u0103 instituie mecanisme na\u021bionale proprii, oferindu-le sprijin financiar.[17]<\/a>\u00a0<\/p>

\u00a0<\/p>

IV. REGULAMENTUL DE RETURNARE <\/strong><\/p>

\u00a0<\/p>

Propunerea de Regulament privind returnarea, prezentat\u0103 de Comisia European\u0103 la 11 martie 2025, reprezint\u0103 cea mai recent\u0103 \u015fi ultima verig\u0103 a lan\u021bului de supraveghere analizat. Documentul introdus de Comisie a fost criticat de peste 200 de organiza\u021bii europene \u015fi interna\u021bionale, incluz\u00e2nd Human Rights Watch, Amnesty International, ECRE, PICUM \u015fi Access Now, pentru c\u0103 instituie un regim punitiv \u015fi coercitiv incompatibil cu standardele europene de drepturi ale omului.[18]<\/a><\/p>

\u00a0<\/p>

Piesa central\u0103 a propunerii, din perspectiv\u0103 digital\u0103, este introducerea \u201eOrdinul European de Returnare\u201d (European Return Order – ERO), un formular armonizat care con\u021bine informa\u021bii privind decizia de returnare \u015fi este valabil pe \u00eentreg teritoriul UE. Regulamentul impune \u00eenc\u0103rcarea ERO \u00een Sistemul de Informa\u021bii Schengen (SIS II), f\u0103c\u00e2nd datele personale ale migrantului accesibile miilor de ofi\u021beri de poli\u021bie din toate statele membre.[19]<\/a> \u00cenregistrarea ERO \u00een SIS II extinde semnificativ amploarea accesului la datele personale ale migran\u021bilor, supun\u00e2nd principiul limit\u0103rii scopului prev\u0103zut la art. 5 alin. (1) lit. b) din GDPR unei presiuni sistemice: datele colectate \u00eentr-o procedur\u0103 administrativ\u0103 de migra\u021bie devin accesibile structurilor de ordine public\u0103 din \u00eentreaga UE. Aceasta amplific\u0103 riscul de profilare \u0219i utilizare secundar\u0103 documentat deja \u00een privin\u021ba Eurodac \u0219i a interoperabilit\u0103\u021bii bazelor de date analizate \u00een sec\u021biunile anterioare.<\/p>

SIS II este cunoscut pentru abuzuri repetate de date, nerespectarea normelor de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile poli\u021biene\u0219ti \u0219i de imigrare[20]<\/a>, pentru m\u0103surile de protec\u021bie insuficiente \u0219i pentru \u00eenc\u0103lcarea sistematic\u0103 a drepturilor cet\u0103\u021benilor cu referire la protec\u021bia datelor.[21]<\/a> Supervizorul European pentru Protec\u021bia Datelor a apreciat c\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere impactul propunerii asupra drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate, inclusiv a dreptului la via\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i la protec\u021bia datelor cu caracter personal, ar trebui realizat\u0103 o evaluare aprofundat\u0103 a impactului Regulamentului asupra drepturilor fundamentale, pentru a identifica \u0219i atenua mai bine riscurile poten\u021biale.[22]<\/a><\/p>

\u00a0<\/p>

Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, propunerea prevede posibilitatea return\u0103rii \u00eentr-o \u021bar\u0103 ter\u021b\u0103 cu care persoana vizat\u0103 nu are nicio leg\u0103tur\u0103 personal\u0103 (Art. 4 \u015fi 17). Trimiterea unei persoane, \u00eempotriva voin\u021bei sale, \u00eentr-o \u021bar\u0103 cu care nu are nicio conexiune nu poate fi considerat\u0103 rezonabil\u0103, just\u0103 sau sustenabil\u0103. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103, aplicabil\u0103 indivizilor, familiilor \u015fi copiilor (cu excep\u021bii limitate), creeaz\u0103 riscuri grave de deten\u021bie arbitrar\u0103 \u015fi return\u0103rifor\u021bate indirecte, a\u015fa cum au avertizat organiza\u021biile de drepturile omului.[23]<\/a><\/p>

\u00a0<\/p>

Propunerea introduce, de asemenea, perioade de interdic\u021bie de intrare de p\u00e2n\u0103 la 10 ani (art. 10), erodeaz\u0103 dreptul la ap\u0103rare prin eliminarea efectului suspensiv automat al contest\u0103rii deciziei de returnare (art. 28) \u015fi impune obliga\u021bii de cooperare cu autorit\u0103\u021bile (incluz\u00e2nd furnizarea datelor biometrice \u2013 art. 21), cu sanc\u021biuni care pot include confiscarea documentelor de identitate sau de c\u0103l\u0103torie, retragerea permiselor de munc\u0103, prelungirea duratei unei interdic\u021bii de intrare sau sanc\u021biuni financiare (art. 22).<\/p>

\u00a0<\/p>

Privit \u00een coroborare cu Eurodac \u0219i Regulamentul de Screening, Regulamentul de returnare finalizeaz\u0103 un sistem integrat care urm\u0103re\u0219te migrantul non-UE de la \u00eenregistrarea biometric\u0103 la frontier\u0103 p\u00e2n\u0103 la returnarea for\u021bat\u0103, un parcurs din care garan\u021biile procedurale individuale sunt sistematic erodate.<\/p>

\u00a0<\/p>

V. CONTEXTUL NA\u021aIONAL<\/strong><\/p>

\u00a0<\/p>

Instrumentele legislative analizate \u00een prezentul articol vor produce efecte concrete, asupra unor oameni concre\u021bi, pe teritoriul unor state membre cu capacit\u0103\u021bi institu\u021bionale \u0219i contexte sociale specifice. Rom\u00e2nia constituie un studiu de caz relevant pentru dou\u0103 motive complementare: pe de o parte, noua sa pozi\u021bie ca stat de frontier\u0103 extern\u0103 a spa\u021biului Schengen, care \u00eei confer\u0103 obliga\u021bii directe \u00een temeiul Regulamentului de Screening \u0219i Eurodac; pe de alt\u0103 parte, evolu\u021biile recente \u00een ceea ce prive\u0219te num\u0103rul \u0219i provenien\u021ba migran\u021bilor care tranziteaz\u0103 sau r\u0103m\u00e2n pe teritoriul s\u0103u.<\/p>

Prin Decizia Consiliului Uniunii Europene din 12 decembrie 2024, controalele la frontierele terestre interne cu Rom\u00e2nia au fost ridicate \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2025, Rom\u00e2nia devenind astfel membr\u0103 deplin\u0103 a spa\u021biului Schengen.[24]<\/a> Aceast\u0103 schimbare implic\u0103 obliga\u021bii directe \u00een temeiul Regulamentului de Screening (UE) 2024\/1356 prin care orice resortisant al unei \u021b\u0103ri ter\u021be care traverseaz\u0103 frontierele externe ale Rom\u00e2niei f\u0103r\u0103 \u00eendeplinirea condi\u021biilor de intrare devine subiect al procedurii de screening biometric \u0219i documentar, cu \u00eenregistrare obligatorie \u00een Eurodac.<\/p>

Capacitatea institu\u021bional\u0103 de a implementa aceste obliga\u021bii cu respectarea garan\u021biilor procedurale prev\u0103zute de Regulament este, prin datele disponibile, una redus\u0103. Num\u0103rul ofi\u021berilor de caz din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrare \u2013 Direc\u021bia pentru Azil \u0219i Integrare (IGI-DAI) a sc\u0103zut de la 39 \u00een 2023 la 24 \u00een 2024.[25]<\/a> Aceast\u0103 reducere de personal survine tocmai \u00een perioada \u00een care Rom\u00e2nia va trebui s\u0103 implementeze Pactul privind migra\u021bia \u0219i azilul, un pachet legislativ care impune proceduri noi, mecanisme de monitorizare independente \u0219i garan\u021bii individuale extinse. Art. 10 din Regulamentul de Screening impune fiec\u0103rui stat membru instituirea unui mecanism independent de monitorizare a drepturilor fundamentale la frontiere; un astfel de mecanism presupune resurse umane \u0219i financiare pe care Rom\u00e2nia nu le de\u021bine \u00een m\u0103sura necesar\u0103. Garan\u021biile formale ale Regulamentului risc\u0103 astfel s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 inoperante.<\/p>

\u00cen anul 2024, la nivelul structurilor regionale ale IGI au fost \u00eenregistrate 2.467 de cereri de azil, cu 75.7% mai pu\u021bine dec\u00e2t valoarea cererilor \u00eenregistrate \u00een anul 2023. 51.2% din cererile de azil au fost depuse la structurile poli\u021biei de frontier\u0103. Cele mai multe cereri au fost depuse de cet\u0103\u021beni din Siria (-1.146 \u00een 2024 fa\u021b\u0103 de 2023), Irak (-96 \u00een 2024 fa\u021b\u0103 de 2023) \u0219i Nepal (-663 \u00een 2024 fa\u021b\u0103 de 2023).[26]<\/a> Accesul la pia\u021ba muncii a devenit tot mai dificil pentru solicitan\u021bii de azil \u0219i beneficiarii de protec\u021bie interna\u021bional\u0103, nu numai din cauza barierelor lingvistice, ci \u0219i ca urmare a unui discurs anti-migran\u021bi \u0219i xenofob tot mai pronun\u021bat la nivel na\u021bional \u0219i european.<\/p>

\u00cen ce prive\u0219te\u00a0 muncitorii migran\u021bi economici non-UE, potrivit datelor IGI, \u201enum\u0103rul total de permise de \u0219edere temporar\u0103 \u00een scop de angajare valabile la data de 31 decembrie, \u00een anul 2024 este 100.447\u201d, iar \u00een acela\u0219i an, \u201enum\u0103rul cererilor de prelungire a dreptului de \u0219edere \u00een scop de munc\u0103 respinse a fost de 625\u201d.[27]<\/a> IGI mai arat\u0103 c\u0103, la 31 decembrie 2024, cet\u0103\u021benii din Nepal de\u021bineau cel mai mare num\u0103r de permise de \u0219edere pentru angajare (30.578), urma\u021bi de cei din Sri Lanka (18.505), India (9.734), Bangladesh (7.346) \u0219i Turcia (6.558).<\/p>

Aceast\u0103 realitate este direct relevant\u0103 pentru riscul de profilare etnic\u0103 \u0219i rasial\u0103 inerent sistemului de screening analizat \u00een sec\u021biunea III. \u00centr-un context \u00een care\u00a0 muncitorii migran\u021bi provin preponderent din Asia de Sud \u0219i Africa, ei se confrunt\u0103 deja cu discriminare documentat\u0103 pe pia\u021ba muncii \u0219i \u00een rela\u021bie cu institu\u021biile statului, inclusiv practici abuzive din partea angajatorilor \u0219i bariere sistematice \u00een accesul la drepturi, eviden\u021biate \u00een cercet\u0103ri recente.[28]<\/a> Aplicarea unui sistem de control bazat pe criteriul na\u021bionalit\u0103\u021bii reproduce \u0219i amplific\u0103 inegalit\u0103\u021bi existente, f\u0103r\u0103 ca Regulamentul s\u0103 prevad\u0103 mecanisme corective.<\/p>

O cercetare recent\u0103[29]<\/a> documenteaz\u0103 traseul tipic al muncitorului migrant non-UE care ajunge \u00een situa\u021bie de \u0219edere ilegal\u0103 \u00een Rom\u00e2nia ca efect al unui lan\u021b de dependen\u021be institu\u021bionale \u0219i abuzuri structurale. P\u00e2n\u0103 la ob\u021binerea permisului unic, muncitorii depind \u00een totalitate de angajatorii lor \u0219i de institu\u021biile statului pentru a li se asigura un statut legal. Aceast\u0103 dependen\u021b\u0103, combinat\u0103 cu viduri legislative \u0219i practici abuzive, face ca mul\u021bi muncitori str\u0103ini s\u0103 devin\u0103 vulnerabili la exploatare \u0219i la \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului. Introducerea Ordinului European de Returnare \u00een SIS II transform\u0103 situa\u021bia acestor persoane (deja vulnerabile \u00een rela\u021bia cu angajatorii, institu\u021biile de imigrare \u0219i sistemul administrativ) \u00eentr-un profil de risc accesibil miilor de autorit\u0103\u021bi competente din \u00eentreaga UE, inclusiv structuri poli\u021biene\u0219ti din statele \u00een care muncitorii s-ar putea deplasa \u00een c\u0103utarea unui alt loc de munc\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 dependen\u021bele institu\u021bionale \u0219i abuzurile structurale documentate la nivel na\u021bional dob\u00e2ndesc o dimensiune transfrontalier\u0103, f\u0103r\u0103 ca persoana s\u0103 dispun\u0103 de mecanisme efective de contestare sau rectificare. Datele lor biometrice, colectate \u00een contextul unei proceduri administrative de munc\u0103 sau al unui control la frontier\u0103, vor deveni instrumente ale unui aparat de urm\u0103rire transfrontalier\u0103.<\/p>

\u00a0<\/strong><\/p>

\u00a0VI. <\/strong>CONCLUZII<\/strong><\/p>

\u00a0<\/p>

Eurodac, Regulamentul de Screening \u015fi Regulamentul de Returnare nu sunt instrumente legislative independente, ci componente ale unui sistem integrat de supraveghere digital\u0103 total\u0103 a migran\u021bilor non-UE, \u00eencep\u00e2nd cu copii de la v\u00e2rsta de 6 ani. De la \u00eenregistrarea biometric\u0103 la frontier\u0103, la stocarea datelor \u00een baze interconectate accesibile autorit\u0103\u021bilor de aplicare a legii penale, la includerea \u00een SIS II a unui Ordin European de Returnare executabil \u00een \u00eentreg spa\u021biul Schengen, la posibilitatea return\u0103rii \u00eentr-o \u021bar\u0103 ter\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu persoana vizat\u0103. Aceste instrumente construiesc un regim al c\u0103rui efect cumulativ este criminalizarea vulnerabilit\u0103\u021bii.<\/p>

\u00a0<\/p>

Sistemul astfel constituit ridic\u0103 probleme de compatibilitate cu art. 8 CEDO (via\u021b\u0103 privat\u0103), art. 14 CEDO (nediscriminare), art. 5 CEDO (libertate \u0219i siguran\u021b\u0103), art. 13 CEDO (remediu efectiv), art. 3 CEDO (interzicerea tratamentelor inumane, \u00een contextul return hubs), precum \u015fi cu art. 7, 8, 21, 24, 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE \u015fi cu principiile de baz\u0103 ale GDPR.<\/p>

\u00a0<\/p>

Compatibilizarea acestui cadru legislativ cu standardele drepturilor omului presupune interven\u021bii concrete \u00een textele normative:<\/p>