Ai primit informații sensibile de la o sursă. Acum ce faci?
Un ghid practic pentru protejarea surselor tale. Și a ta.
Bazat pe o prezentare susținută de Apostolos Pyrgiotis (Fundația Freedom of the Press) și Kolja Weber (Flokinet) la conferința Dataharvest, ediția 2026.
Articol realizat, în original, în limba engleză.
Jurnalismul de investigație depinde de surse care au încredere să îți încredințeze informații sensibile. Această încredere are o dimensiune tehnică despre care mulți jurnaliști nu au învățat niciodată la școală. Am pregătit un scurt articol care te ghidează prin tot pașii: ce faci înainte de a primi o informație, ce trebuie să faci când o primești și cum să o publici fără să îți expui sursa.
Înainte de primirea informației - Configurarea canalului de primire a sesizărilor (tipline)
Cum te găsesc sursele
Modul în care cineva te poate contacta sau trimite informații (tipline-ul) trebuie să fie public. Sursele trebuie să știe că există înainte de a avea ceva de împărtășit, ceea ce înseamnă să o promovezi peste tot: pe site-ul tău, integrată în articole și, dacă e cazul, chiar și în presa scrisă. The Washington Post, de exemplu, își publică adresa SecureDrop într-un loc vizibil. Dacă o sursă descoperă cum te poate contacta abia după ce a decis să divulge informații, s-ar putea să fie deja prea târziu pentru a acționa în siguranță.
Pentru îndrumări tehnice despre cum să folosești cel mai bine de o linie de primire de sesizări prin SecureDrop, consultă documentația oficială de pe site-ul lor. (https://docs.securedrop.org/en/stable/admin/deployment/getting_the_most_out_of_securedrop.html)
Ce trebuie să facă echipa ta de IT din redacție
Pagina pe care sursele află cum să te contacteze trebuie să fie ea însăși sigură de accesat. Concret:
- Fără subdomenii. Folosește newsroom.org/tips, nu tips.newsroom.org; subdomeniile sunt mai ușor de blocat și de semnalat.
- Fără instrumente de analiză (analitice), fără trackere, fără jurnale de server (logs). Fiecare jurnal înseamnă date care pot face obiectul unei citații.
- Compatibil cu Tor. Fără CAPTCHA-uri, fără JavaScript care blochează utilizatorii browserului Tor.
- Găzduire web de încredere. Apelează la un furnizor care se opune cenzurii și care nu păstrează jurnale.
Ce trebuie să știe sursele tale
Înainte ca o sursă să te contacteze, aceasta trebuie să înțeleagă câteva aspecte pe care nici cea mai bună tehnologie folosită nu le poate remedia dacă sunt înțelese greșit:
- Să nu folosească niciodată dispozitive sau rețele de la serviciu pentru că sunt, cel mai probabil, monitorizate.
- Să folosească spații publice. Cafenele, biblioteci sau orice loc cu care nu are o legătură personală.
- Fișierele conțin amprente digitale. Un document divulgat poate fi urmărit până la imprimanta sau computerul specific de pe care a fost generat.
- Să urmeze instrucțiunile. Linia ta de primire a sesizărilor ar trebui să explice exact cum se utilizează Signal, SecureDrop sau orice alt canal pe care îl pui la dispoziție.
- Să nu discute niciodată despre divulgarea de informații cu nimeni. Nici cu prietenii, nici cu colegii, nici cu persoanele în care au încredere.
Ce i s-a întâmplat lui Chelsea Manning
În 2010, Chelsea Manning divulga documente clasificate și se simțea izolată. (Chelsea este o activistă și avertizoare de integritate. Fost soldat în cadrul Armatei Statelor Unite, ea a fost condamnată de curtea marțială în iulie 2013, pentru încălcarea Legii privind spionajul și alte infracțiuni, după ce a divulgat către WikiLeaks aproape 750.000 de documente clasificate și neclasificate, de natură militară, diplomatică și confidențială. A fost încarcerată din 2010 până în 2017, când președintele Barack Obama i-a redus pedeapsa. (Vezi mai multe informații publicate pe Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Chelsea_Manning). A discutat despre asta cu Adrian Lamo, un fost hacker, cu care comunica printr-un chat criptat, fără a-i da și documentele, ci pentru sprijin emoțional. Ea a scris: „dar nu sunt o sursă pentru tine… vorbesc cu tine ca o persoană care are nevoie de sprijin moral și emoțional.” Documentele furnizate de Chelsea au fost publicate, iar identitatea sa dezvăluită ulterior, ca urmare a încrederii sale în Lamo.
Atât sursele, cât și jurnaliștii trebuie să înțeleagă și să țină mereu cont de factorul uman, de impulsul sau nevoia de a se confesa cuiva, de a căuta sprijin, de a face față presiunii și de a implica o terță parte care ar putea anula orice măsură tehnică de precauție.
Securizarea telefonului - GrapheneOS și Signal
Ce știe de fapt Signal despre tine
Signal este criptat end-to-end și stochează extrem de puține date. Când guvernul SUA a emis o citație către Signal pentru informații despre 37 de numere de telefon, iată ce a putut Signal să furnizeze în mod legal: data creării contului și data ultimei conectări. Nimic altceva: nici mesaje, nici jurnale de apeluri, nici contacte, nici apartenențe la grupuri, nici informații despre profil.
Reprezentantii Signal au declarat: „Pur și simplu nu avem acces la elemente precum mesaje, apeluri, informații despre profil, informații despre grupuri, contacte, povești, jurnale de apeluri și multe alte tipuri de conținut și metadate, și nu putem partaja date pe care nu le-am avut niciodată ca răspuns la cereri legale valide.”
Puteți citi toate citațiile pe care Signal le-a primit vreodată la: https://signal.org/bigbrother
(Gândindu-ne la viitor și anticipând potențiale riscuri: deocamdată, Signal nu efectuează nicio analiză activă a traficului, dar acest lucru s-ar putea schimba în urma unei hotărâri judecătorești și, în acest caz, adresele IP și cheile criptografice temporare utilizate în timpul unei sesiuni ar putea, teoretic, să ajute forțele de ordine să-și facă o imagine despre cine comunică cu cine, chiar și fără a citi vreun mesaj. Având în vedere acest lucru, măsurile de atenuare ar putea fi: descărcarea și instalarea aplicației Signal de pe site-ul oficial și nu prin Google, evitarea instalării aplicațiilor Signal și WhatsApp pe același telefon utilizat și/sau (dacă este posibil, în funcție de țară), achiziționarea și utilizarea unei cartele SIM care nu necesită înregistrarea datelor personale.)
Setările Signal pe care fiecare jurnalist ar trebui să le activeze
Acestea nu sunt opțiuni suplimentare. Sunt măsuri de protecție de bază:
Setare | De ce este important |
Expeditor ascuns | Devine mai greu pentru infrastructura Signal să urmărească cine vorbește cu cine. |
Expeditor ascuns → Permite de la oricine | Extinde protecția de mai sus. |
Dezactivează previzualizarea linkurilor | Când Signal generează o previzualizare a unui link, contactează serverul din spatele acelui link, dezvăluind adresa ta IP. |
Blocare înregistrare (Securizarea înregistrării ar fi o traducere mai corectă) | Împiedică pe cineva să-ți preia contul prin preluarea numărului tău de telefon (atac de tip „SIM-swap”). |
Atacul de phishing asupra jurnaliștilor, ianuarie 2026
În ianuarie 2026, zeci de jurnaliști au fost vizați de un cont fraudulos care se numea „Signal Security Support ChatBot”. Mesajul era următorul: „Stimate utilizator, suntem Signal Security Support ChatBot. Am observat o activitate suspectă pe dispozitivul dumneavoastră […] Pentru a preveni acest lucru, trebuie să parcurgeți procedura de verificare, introducând codul de verificare în Signal Security Support ChatBot. NU TRANSMITEȚI CODUL NIMĂNUI.”
Scopul: preluarea controlului asupra conturilor jurnaliștilor pentru a vedea cu cine comunică și pentru a le citi mesajele. Signal a confirmat: nu te va contacta niciodată printr-un chat bidirecțional în cadrul aplicației. Nu împărtăși niciodată codul PIN al contului tău de Signal cu nimeni.
Sursa: https://netzpolitik.org/2026/phishing-attack-numerous-journalists-targeted-in-attack-via-signal-messenger/.
Dispozitivul în sine: ce se întâmplă când poliția îți confiscă telefonul
În ianuarie 2026, FBI-ul a efectuat o percheziție la domiciliul lui Hannah Natanso, reporteră la Washington Post, pentru a obține acces la contactele ei din Signal (peste 1.169 de angajați, actuali și foști, ai administrației federale americane). I-au confiscat telefonul. Ce menționa ordinul judecătoresc: „Deoarece iPhone-ul se afla în modul Lockdown, CART nu a putut extrage datele de pe acel dispozitiv.”
Setarea modului „Lockdown” a împiedicat extragerea datelor. (https://www.404media.co/fbi-couldnt-get-into-wapo-reporters-iphone-because-it-had-lockdown-mode-enabled/%5D).
Cum funcționează instrumentele de extragere a datelor din telefon și limitele acestora
Companii precum Cellebrite vând forțelor de ordine dispozitive capabile să extragă date de pe telefoanele confiscate. Înțelegerea modului în care funcționează acestea te ajută să înțelegi cum te poti proteja:
- BFU (Before First Unlock – înainte de prima deblocare): Telefonul tocmai a fost pornit sau repornit. Cheile de criptare nu sunt încă încărcate în memorie. Este mult mai dificil să se extragă date din acesta.
- AFU (After First Unlock – după prima deblocare): Telefonul a fost deblocat cel puțin o dată de la ultima repornire. Cheile de criptare se află în memorie. Este mult mai ușor să extragi date din acesta.
- TPM (Trusted Platform Module): Un cip încorporat în dispozitiv care limitează numărul de încercări de introducere greșită a codului PIN înainte ca dispozitivul să se ștergă automat. Disponibil pe iPhone-uri și pe telefoanele Google Pixel (care rulează GrapheneOS).
Implicația practică: este mult mai dificil să se extragă date dintr-un telefon care a fost repornit recent și nu a fost încă deblocat decât dintr-unul care a fost utilizat în mod activ. Un telefon protejat de o parolă puternică (nu un cod PIN scurt) este și mai greu de spart.
Este documentată utilizarea instrumentelor Cellebrite împotriva jurnaliștilor și activiștilor în multe țări, inclusiv, dar fără a se limita la, Serbia (ceea ce a determinat raportul Amnesty International), Kenya (împotriva activistului Boniface Mwangi, conform Citizen Lab, februarie 2026) și Iordania (împotriva activiștilor pro-Gaza, conform Citizen Lab, ianuarie 2026).
Surse:
Soluții rapide pentru telefonul tău
Setare | De ce este important |
Modul de blocare/ Lockdown Mode (iPhone) | Blochează suprafața de atac al instrumentele de extragere; oprește multe puncte de intrare ale programelor spion. |
Protecție avansată/ Advanced Protection Mode (Android) | Blocajul echivalent pentru dispozitivele Android |
Scoateți cartela SIM (din dispozitivele din redacție dedicate primirii de informații/ sesizari) | Multe exploatări de tip „zero-day” (vulnerabilități software vândute guvernelor) vizează în mod specific mesajele SMS și MMS. |
GrapheneOS: un Android securizat pentru situații cu risc ridicat
GrapheneOS este o versiune modificată a sistemului Android, concepută pentru securitate. Funcționează pe telefoanele Google Pixel. Nu este un înlocuitor pentru telefonul de zi cu zi, ci un dispozitiv dedicat primirii de informații confidențiale. Protecțiile sale suplimentare, față de sistemul Android standard, includ:
|
Setare |
De ce este important |
|
Repornire automată |
Dacă telefonul nu este deblocat într-un anumit număr de ore, acesta repornește automat, revenind la starea BFU, mai greu de extras |
|
Dezactivarea portului USB pe lock screen |
Elimină un vector de atac fizic utilizat de instrumentele de extragere |
|
Google Play în mediu izolat |
Rulează serviciile Google într-un container izolat, limitând accesul acestora |
|
Profiluri de utilizator |
Mediile sunt separate – personal, informații, fișiere arhivate – fiecare având propria parolă și aplicații |
|
Atestare hardware |
Protecție împotriva atacurilor de tip „evil maid” (când cineva îți compromite dispozitivul în timp ce nu te afli lângă el) |
|
Parola de urgență |
O a doua parolă care, dacă este introdusă în cazuri de amenințare fizică, șterge conținutul dispozitivului |
Securitatea fizică - Ce informații poate dezvălui încăperea în care te afli
Pereții au urechi, la propriu
Există două instrumente despre care merită să știi în cazul mediilor cu risc ridicat:
- Rayhunter – Un dispozitiv open-source capabil să detecteze dispozitivele de interceptare IMSI din apropierea ta (https://efforg.github.io/rayhunter/).
- Geanta Faraday – o husă care blochează toate semnalele radio către și dinspre un dispozitiv aflat în interiorul ei. Este utilă când treci granițele, participi la întâlniri cu caracter sensibil sau păstrezi dispozitive pe termen lung.
Ce este un dispozitiv de interceptare IMSI?
Un dispozitiv de interceptare IMSI (numit și „Stingray”) este un dispozitiv care simulează un turn de telefonie mobilă. Forțele de ordine și agențiile de informații le utilizează în mulțimi și în locații specifice. Acestea pot:
- Să colecteze date privind telefoanele care s-au aflat în aceeași zonă cu o anumită persoană.
- Să intercepteze apeluri și date.
- Să acționeze ca dispozitive de bruiaj radio, blocând comunicațiile.
- Să reducă conexiunea unui telefon la protocoale mai vechi și mai slabe, precum 2G sau 3G, care sunt mai ușor de interceptat.
GrapheneOS include protecții împotriva atacurilor de retrogradare a nivelului de securitate – protocol downgrade attack (un tip de atac prin care se forțează un sistem să facă downgrade, să treacă la un protocol mai vechi și vulnerabil, precum 2G, pentru a-i putea intercepta traficul și datele). Sistemele de operare standard Android și iPhone nu oferă aceeași protecție.
Compartimentare: Qubes OS și SecureDrop
Ce s-a întâmplat cu laptopul reporterei de la Washington Post
FBI nu a confiscat doar telefonul lui Hannah Natanson (Hannah este o reporteră de investigație la Washington Post care a câștigat Premiul Pulitzer în 2026). Au confiscat, de asemenea, MacBook-ul ei, un hard disk portabil și un aparat de înregistrări audio. Spre deosebire de telefon, au reușit să acceseze laptopul. De pe acesta, au reușit să fotografieze și să înregistreze conversațiile și atașamentele ei, deoarece au observat că opțiunea de mesaje care dispar era activată și au acționat rapid, făcând capturi de ecran ale mesajelor.
Consecințele: FBI a aflat astfel numele folosite (unsernames) și avatarurile surselor ei de pe Signal. Teoretic, ar putea merge pe acest fir și ar putea cita Signal în instanță pentru a obține numerele de telefon asociate acelor identități. Reține, de asemenea, că în multe țări numerele de telefon sunt asociate cu cărțile de identitate (necesare pentru înregistrarea numărului de telefon), ceea ce crește semnificativ riscul.
Sursă: https://freedom.press/digisec/blog/wapo-raid-security-lessons/
SecureDrop: un sistem fundamental diferit
SecureDrop este conceput pentru surse expuse unui nivel de amenințare mai ridicat decât pentru Signal, situații în care chiar și simplul fapt de a ști că o anumită persoană a contactat o redacție ar fi periculos.
Cum funcționează pentru surse: O sursă accesează un site web special, accesibil doar prin Tor (nu este accesibil dintr-un browser obișnuit). Aceasta primește un nume de cod lung, generat aleatoriu. Poate trimite mesaje și fișiere. Poate primi un răspuns doar accesând din nou site-ul și verificând. Nu există nicio notificare, nicio alertă push, nimic care să lase urme pe dispozitivul său.
Cum funcționează pentru jurnaliști: În mod obișnuit, jurnaliștii care accesau SecureDrop aveau nevoie de două laptopuri separate și patru unități USB, ceea ce crea un flux de lucru greoi. Aici intervine Qubes OS, rezolvând o problemă practică reală.
Qubes OS: totul izolat, pe un singur dispozitiv
Qubes OS este un sistem de operare bazat pe Linux în care fiecare activitate rulează într-o mașină virtuală (VM) separată, un mediu informatic autonom care nu le poate vedea și nu le poate afecta pe celelalte. Gândește-te la asta ca la rularea simultană a mai multor calculatoare complet separate pe un singur dispozitiv fizic, cu ferestre cu chenare de culori diferite pentru a le distinge la o primă privire.
Qubes OS nu este un sistem de operare de zi cu zi pentru activități obișnuite. Este o mașinărie dedicată, cu scop special. Valoarea sa pentru SecureDrop constă în faptul că poate înlocui configurația cu două laptopuri, menținând în același timp aceeași separare de securitate: mediul personal, mediul de lucru, mediul pentru informații și seiful de fișiere securizat sunt toate izolate unele de altele. Un fișier malițios deschis într-un mediu nu poate ajunge la celelalte.
După verificare: stocarea, partajarea și publicarea fără a vă compromite sursa
Stocarea fișierelor confidențiale offline
VeraCrypt este un software gratuit, open-source (acces public la codul sursă), care criptează o unitate USB. Funcționează pe Windows, macOS și Linux, cu suport oferit de terți pe Android și iOS.
Cea mai importantă caracteristică a sa pentru jurnaliști este negarea plauzibilă: o unitate VeraCrypt poate conține două volume criptate separate în același fișier.
- Volumul exterior: vizibil atunci când introduci prima parolă. Umple-l cu fișiere relevante, dar neconfidențiale, cum ar fi vechi documente fiscale, investigații deja publicate, orice ar părea credibil.
- Volumul ascuns: vizibil numai după introducerea unei a doua parole, diferite de prima. Aici se află materialele sensibile.
Dacă cineva te obligă să-i dezvălui parola sub constrângere, îi dai parola volumului exterior. Aceștia vor vedea fișierele-momeală. Ei nu pot dovedi că există un volum ascuns.
Asigurarea integrității fizice a suportului de stocare
Dacă trebuie să expediezi o unitate USB, să treci cu ea o frontieră sau să o depozitezi pentru o perioadă lungă de timp, trebuie să știi dacă cineva a avut acces fizic la ea fără știrea ta.
O metodă documentată: înfășoară unitatea USB în folie de plastic, pune-o într-o pungă vidată împreună cu un amestec de fasole uscată sau linte, sigileaz-o și fotografiază ambele părți. Modelul aleatoriu format de boabe nu poate fi reprodus. La recuperare, compară modelul actual cu fotografia folosind o aplicație numită BlinkComparison (Android). Orice intervenție fizică ar perturba modelul.
Notă: pungile care redau indicii de manipulare sunt disponibile în comerț, dar dacă situația ta de risc include forțele de ordine, acestea ar putea dispune de metode care să „păcălească” pungile comerciale standard (demonstrat cu o seringă cu acetonă).
https://dys2p.com/en/2021-12-tamper-evident-protection.html
Stocarea fișierelor online
Proton Drive oferă stocare în cloud cu criptare end-to-end. Pentru situații cu risc mai ridicat, este posibil să creați un cont Proton anonim folosind browserul Tor, ceea ce înseamnă că nicio adresă IP nu este asociată contului la înregistrare.
Partajarea fișierelor cu alții, în siguranță
Primirea unui fișier în condiții de siguranță în Qubes OS sau GrapheneOS nu îl face sigur pentru alții. Fișierele trebuie curățate înainte de a fi partajate: metadatele și orice alte încărcături ascunse să fie eliminate. Instrumentul potrivit pentru asta este Dangerzone.
De asemenea, merită menționat faptul că nu toți avertizorii de integritate sunt autentici. În aprilie 2025, actori statali chinezi s-au dat drept avertizori de integritate pentru a-i viza pe jurnaliștii ICIJ – Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, trimițând e-mailuri cu linkuri către presupuse „documente confidențiale” care erau, de fapt, atacuri menite să fure datele de autentificare. [Relatare detaliată:www.icij.org/investigations/china-targets/fake-journalists-cyber-spies-china-targets-reporters/]
Publicarea: cele opt moduri în care poți compromite o sursă
Chiar și după primirea și verificarea în condiții de siguranță, publicarea în sine poate expune o sursă. Există opt categorii de risc documentate:
A. Metadate simple în fotografii și fișiere multimedia. Fotografiile conțin date EXIF – coordonate GPS, modelul aparatului foto, ora capturării, uneori numele autorului. Publicarea unei fotografii divulgate fără a elimina aceste date poate dezvălui unde și când a fost făcută și cu ce dispozitiv. [Exemplu: www.wired.com/2012/12/oops-did-vice-just-give-away-john-mcafees-location-with-this-photo/]
B. Metadatele complexe în documente. Fișierele PDF și Microsoft Office conțin metadate imbricate: fotografii încorporate cu propriile date EXIF, modificări în text care arată istoricul editării, numele autorilor și numele organizațiilor stocate în proprietățile fișierului. Un document care pare curat pe ecran poate conține informații de identificare în straturi invizibile pentru cititor. [Exemplu: www.theregister.com/on-prem/2008/05/30/metadata-ruins-googles-anonymous-ebay-australia-protest/1285606]
C. Redactările care nu funcționează. Plasarea unui chenar negru peste text într-un fișier PDF nu elimină textul; îl acoperă. Dacă anonimizarea este un strat și nu o modificare permanentă, oricine o poate elimina. Întotdeauna aplatizează și verifică redactările. [Exemplu: www.theverge.com/2023/6/28/23777298/sony-ftc-microsoft-confidential-documents-marker-pen-scanner-oops]
D. Filigrane fizice (puncte de imprimare). Documentele tipărite conțin adesea modele invizibile de puncte galbene plasate de imprimantă. Aceste modele codifică numărul de serie al imprimantei și ora tipăririi. FBI a folosit exact această metodă pentru a o identifica pe Reality Winner în 2017. [Exemplu: https://www.theatlantic.com/technology/archive/2017/06/the-mysterious-printer-code-that-could-have-led-the-fbi-to-reality-winner/529350/]
E. Filigrane digitale. Organizațiile care partajează documente confidențiale cu un grup restrâns de persoane pot încorpora în fiecare copie filigrane invizibile și unice, diferite pentru fiecare destinatar. Dacă documentul este divulgat, filigranul identifică persoana care l-a divulgat. Dacă sursa ta este singura persoană care a primit acea copie specifică, nu are cum să demonstreze contrariul. [Exemplu: https://theintercept.com/2022/12/15/elon-musk-leaks-twitter/]
F. Tokenuri „canary” Un token „canary” este un element ascuns într-un document (o imagine, un link, un pixel de urmărire) care „contactează” serverul de origine (se conectează la un server la distanță) atunci când documentul este deschis. Acest lucru îi indică creatorului documentului că fișierul a fost deschis, când și de la ce adresă IP. Cele mai multe programe de vizualizare a documentelor securizate blochează aceste tokenuri în mod silențios. Microsoft Office le cere utilizatorilor să activeze macro-urile (activarea macro-urilor declanșează tokenul). Adobe Acrobat solicită permisiunea de a se conecta la un site. Este suficient un singur clic. [Exemplu: https://blog.amartinsec.com/blog/canary/]
G. Identificarea amprentei (camere, microfoane și stilul de scriere). Senzorii camerelor prezintă imperfecțiuni microscopice de fabricație care creează un „model de zgomot” unic, o amprentă care poate fi extrasă din fotografii și asociată cu o anumită cameră. Microfoanele pot fi identificate în mod similar. În plus, stilul de scriere al unei persoane, cum ar fi alegerea cuvintelor, structura propozițiilor și obiceiurile de punctuație, reprezintă o amprentă care poate fi analizată computerizat (acest proces se numește stilometrie). Spre deosebire de marcarea cu filigran, amprentarea digitală necesită un al doilea eșantion cunoscut cu care să se facă comparația.
H. Mediul înconjurător. Camerele și microfoanele surprind mai mult decât subiectul vizat. Reflexiile din ochi sau ochelari au fost folosite pentru a identifica locații. Sunetele de fundal, reperele vizibile, suprafețele reflectante – toate acestea pot dezvălui, fără să vrem, unde ne aflăm și cu cine suntem.
Instrumentul care abordează majoritatea acestor aspecte: Dangerzone
Dangerzone este o aplicație desktop gratuită, open-source, întreținută de Fundația Freedom of the Press. Aceasta transformă documentele potențial periculoase în documente sigure prin: deschiderea fișierului original într-un mediu izolat, redarea acestuia în pixeli (ca și cum ar fi tipărit într-o imagine plană) și reconstruirea unui PDF curat din acei pixeli, eliminând toate metadatele, tot codul încorporat, toate straturile ascunse și toate tokenurile „canary”.
Suportă peste 20 de tipuri de fișiere: PDF-uri, documente Word, fișiere Excel, imagini și multe altele. Funcționează pe Windows, macOS, Linux, Tails și Qubes OS.
Descărcare: https://dangerzone.rocks
OPSEC funcționează - cazuri documentate
Două cazuri recente demonstrează că securitatea operațională (OPSEC) folosită constant protejează eficient sursele:
KRIK (Serbia): Procurorii au cerut redacției de investigații să predea înregistrarea originală a unei conversații incriminatoare, amenințând jurnaliștii cu amenzi. KRIK a refuzat. Mai precis, nu a furnizat înregistrarea originală, protejând astfel urmele digitale care ar fi putut duce la identificarea sursei. [Sursă: https://www.occrp.org/en/news/serbian-prosecutors-threaten-krik-with-fine-if-it-fails-to-submit-recording-of-a-conversation
Radio New Zealand: În cadrul unei anchete privind o scurgere de informații referitoare la buget, au fost intervievate peste 40 de persoane. Anchetatorul a solicitat în mod expres să discute cu jurnalistul de la RNZ pentru a stabili „formatul fișierului și versiunea raportului bugetar care i-a fost dezvăluită”. Jurnalistul și avocații RNZ au refuzat. Fără a cunoaște formatul fișierului, anchetatorii nu au putut stabili care anume copie fusese divulgată și nu au putut identifica sursa. [Sursă: https://www.rnz.co.nz/news/education/574602/ministry-of-education-s-20-000-inquiry-fails-to-find-budget-leak-to-rnz]
În loc de concluzii
Protejarea unei surse nu presupune o decizie singulară. Este un lanț de decizii pe întregul ciclu de viață al unei informații, de la momentul în care o sursă decide să intre în contact, până la momentul publicării. Fiecare verigă contează:
- Promovează canalul de primire a sesizărilor – sursele trebuie să îl găsească înainte de a avea ceva de împărtășit.
- Sursele trebuie să acționeze în siguranță – dispozitive publice, locații publice, fără conversații despre scurgerea de informații.
- Folosește Signal în mod corect: Blocare înregistrare, Expeditor ascuns, fără previzualizări ale linkurilor.
- Securizează-ți dispozitivul – modul de blocare, telefon dedicat primirii informațiilor, ia în considerare GrapheneOS.
- Păstrează informațiile cu grijă – VeraCrypt cu volume ascunse, offline când este posibil.
- Curăță datele înainte de a le partaja – Dangerzone elimină ceea ce nu poți vedea.
- Publică cu atenție – elimină metadatele, verifică anonimizările, înțelege cum funcționează filigranele, nu descrie niciodată fișierul pe care l-ai primit.
Instrumentele există. Cazurile demonstrează că funcționează. Întrebarea este dacă le folosești înainte de a avea nevoie de ele pentru că, atunci când vei avea nevoie de ele, va fi prea târziu să le configurezi.